07/11/15

TERMINOLOGJIE PARTICOLÂR

Nol è cjant che nol presenti un o plui di un aspiet (tiermin, paragon, element) leât a la culture contadine; e no mancjin aspiets leâts aes arts e ai mistîrs dal timp di Dante; par chest tal voltâ si à dât impuartance a ducj chescj elements, ancje in maniere creative.



Sprece Pd XXIX 144.
                  ...dulà che lui si sprece (...in che si spezza).
Inte terminologjie agrarie spreçâ (speçâ, svegrâ) al vûl dî "preparâ un teren pustot par metilu in produzion"; es.:spreçâ il prât par metilu a forment. Il riflessîf (spreçâsi) al vâl "sclopâ", "scuartâsi" e si pues adatâ a pinel cul dantesc si spezza, li che Beatrice e rapresente la creazion dai agnui tant che un rompisi di Diu intun infinît numar di essencis, par rifletisi in ognidune, cence nuie pierdi de sô unitât Pd XXIX 142-145:  

Viôt aromai l'ecels e la largjece
  dal eterni valôr, che si fâs grant
  numar di spiei dulà che lui si sprece,
un come prime in se simpri restant.                 

Di notâ la struture musicâl de tiercine e dal viers che al siere l'intîr cjant: il prin viers al fâs enjambement cul secont, che si divît intun setenari plui un cuinari; il secont al fâs enjambement cul tierç, che si divît intun setenari plui un cuinari; il viers conclusîf al puarte la fuarte cesure pentemimere di seste e di setime (in se simpri). E dut chest, in plene corispondence prosodiche cul origjinâl:


Vedi l’eccelso omai e la larghezza
de l’eterno valor, poscia che tanti
speculi fatti s’ha in che si spezza,
uno manendo in sé come davanti.

2 commenti:

  1. Ho curiosato nella "Liste dai nons" e mi sono accorta che tanti nomi sono stati friulanizzati. Con che criteri si è scelto di passarli dall'italiano al friulano?

    RispondiElimina
    Risposte
    1. E je une domande che mi fasin dispès, che e merte une rispueste aprofondide, ce che o fasarai ta chest blog. Il criteri gjenerâl al è simpri chel di fâ cemût che al fasarès Dante.

      Elimina

coments